Karatele pentru copii este tot mai popular in Romania. Parintii il vad ca pe un sport unde copiii invata sa se apere si sa fie mai siguri pe ei. Asta e in general adevarat, dar daca ar fi doar atit, nu as mai scrie acest articol. Unii partinti si antrenori il promoveaza si ca pe un sport in care copilul isi dezvolta armonios unele abilitati fizice: echilibru, flexibilitate, coordonare … un fel de balet sportiv. In plus, multi descopera in el valorile sale de factura psihologica: dezvoltarea atentiei, a concentrarii, respect, autocontrol.

Mai exista si o alta categorie de parinti, care afirma ca mai toate acestea sint valori universale ale practicii sportive, si ca prefera sporturi mai putin violente. Unii chiar percep karatele ca facind parte din categoria sporturilor dure, un loc de lupta, care dezvolta prea mult agresivitatea, si unde copilul este oricind in pericol de a minca bataie.

Poate ca toti au dreptate. La noi karatele a intrat pe multe filiere (inclusiv filme) si in spatele acestui cuvint se afla practicanti ce sint animati de diverse motive. Nu avem o traditie specifica, si experienta fiecaruia dintre noi in raport cu aceasta notiune poate fi foarte diferita.

* * *

Un parinte ce-si inscrie copilul la karate nu trebuie sa fie vreun cunoscator, dar ar fi bine sa stie la ce sa se astepte, si anume ca aceasta disciplina nu e (doar) un sport, ci o scoala care te pregateste pentru o experiență filozofică a vietii, a carei scop este evolutia spirituala. Poate ca ar fi bine ca lectiile de baza sa fie intelese si de partinti, ca sa stie de ce isi duc copiii la antrenament. Desigur, sint multe ramuri ale karate-ului; fiecare poate sa-si aleaga ce i se potriveste – inclusiv cea de competitie. Dar pina acolo, exista un fundament care se cere integrat.

* * *

Intr-o zi vine la mine fiul meu si-mi spune incintat ca a primit centura albastra. Il felicit si-l intreb cum de a meritat-o, ce a invatat ? Ma asteptam sa-mi prezinte inca vreo tehnica de blocare sau o lovitura noua de picior … dar el imi spune ca a invatat ca trebuie sa aiba calm si pace.

…. !!! ?? !! … cum ?

“Albastrul inseamna ca pot sa fiu linistit ca o mare !” – explicat simplu in cuvintele unui copil.

* * *

Fiecare centura este un alt nivel de conectare cu lumea karate-ului; si nu doar un numar de tehnici insusite. De fapt frumusetea este ca multe din tehnicile invatate se reiau, doar ca executia lor capata detalii tot mai fine.

Dar asta vede maestrul (antrenorul) si … parintii (?!). Copiii inca nu inteleg asta. Pentru ei e mai mult o joaca, si asa si trebuie sa fie, pentru ca joaca e ceva foarte serios in lumea lor. Chiar si concursurile – daca se opteaza pentru asta – ar putea fi un fel de jocuri, de exercitii de agilitate. Dar ei sint foarte motivati de noile centuri colorate si de un fel de status pe care il vad in asta. E un mecanism fin de feedback si de construire a increderii in valorile insusite.

La capatul acestui drum de ani de zile, pot gasi centura neagra – care semnifica intelepciunea – un loc de unde acum sint pregatiti sa … inceapa …

—————————–

Articole karate:
Karate pentru copii (1) – introducere
Karate pentru copii (2) – scopul
Karate pentru copii (3) – centurile
Karate pentru copii (4) – oss
Karate pentru copii (5) – sensei
Karate pentru copii (6) – concluzii

* * *

Mai multe despre filozofia karate (pentru părinți):
Gichin Funakoshi și Karate Do
Gichin Funakoshi – Fragmente

Antrenamente pentru copii:
karate-timisoara.ro