Vara aceasta la bunici e diferita.  In ultimii 7 ani  o parte din vacante le petrecem la bunici, intr-un satuc modest din nordul tarii. Acum suntem intr-o situatie noua. Bunicii au un nou nepot… de fapt este o simpatica nepotica de 10 luni cu care trebuie sa invatam sa impartim atentia bunicilor, curtea, animalele, balansoarul…

Prima care s-a imprietenit cu Iulia, bebelusa noastra, am fost eu. Am luat-o in brate de cum am ajuns…facandu-i pe baietii mei sa spuna: “Mama iubeste bebelusii! de fiecare data cand vede un bebelus il ia in brate!” Bineinteles ca si-au dat seama ca e accelasi bebelus pe care l-am luat in brate si in vacanta de primavara, cand era cu cateva luni mai mica. Stand in ultimul an in preajma bebelusului au aparut cateva intrebari:

Cum apar copiii pe lume?
Ce-ti doreai sa fiu, fetita sau baiat?

Prietenia mea cu Iulia a ajuns pana acolo incat am reusit sa o adorm intr-o dupa masa, cu mine pe balansoar:

Am incercat sa o invat sa faca cu mana “ciao”, sa-i strige pe baietii mei: pe cel mare – “A” (aka. OWan), iar pe cel mic “E” (aka. Luke). Primul dintre baieti interesat sa se apropie de Iulia a fost “E”  (Luke), care intr-o zi mi-a spus: “Vreau sa o tin si eu in brate !”

Si o mare prietenie a legat-o cu “A” (OWan), cel cu care si-a petrecut impreuna toata luna august.

La noi in familie copiii isi decid programul in linii mari, iar noi le respectam si le incurajam deciziile. Dupa 10 zile petecute la bunici, Luke ne-a spus ca vrea sa se intoarca acasa asa ca intr-un week end am facut drumul pana la bunici (300km) sa-l aducem acasa. OWan isi dorea sa mai ramana la bunici inca doua saptamani, asa ca a avut sansa sa se apropie mai mult de Iulia.

Stiind ca e singur la bunici, fara fratele sau cu care se joaca zilnic, il sunam sa vad daca se plictiseste. Cand imi raspundea la telefon, il auzeam in fundal spunand “Iulia, acum iau o pauza, merg sa vorbesc cu mama!”. Imi povestea ca se joaca cu Iulia. Am fost surprisa ca o prefera pe Iulia inaintea copiilor de varsta lui cu care juca ore intregi fotbal, prinsa etc. Se pare ca orele caniculare de la miezul zilei le petrecea cu Iulia iar seara cu copiii de varsta lui. Mi-a povestit fericit ca a reusit sa o faca pe Iulia sa rada in hohote si mi-a trimis dovada:

I-am spus ca seamana cu tatal lui care la fix 10 ani a primit o surioara de ziua lui, si era tare fericit sa se joace cu ea, chiar si acum sunt foarte apropiati!

Dupa inca cateva zile primesc un mesaj de la sora mea:

“Vreau sa-ti spun ca “A” ma ajuta foarte mult cu Iulia si se iubesc foarte mult!  Iulia il striga Aaaa, si el o face sa rada in hohote. Ii canta, ii face cucu-bau, m-a ajutat sa-i fac baie in vana mare, el a tinut-o si nu a scapat-o (ca referire la faptul ca mie mi-a alunecat din mana, cu cateva saptamani in urma :-)) . A spus ca vrea neaparat sa mergem cu ea la voi, a facut repartitia paturilor, si ma intreaba daca pana vara viitoare o sa-l uite. A intrebat-o: 

-Iulia, il mai tii minte pe fratele meu care a stat cu tine pana zilele trecute?

E tare simpatic! Daca te mai hotarasti sa faci un copilas, sa stii ca o sa ai un ajutor de nadejde!  “.

Inainte de a-l lua de la bunici mi-a trimis poza de mai jos cu mesajul “Bagajul e gata!”:

A venit si momentul despartirii, vacanta e pe sfarsite asa ca ne-am intors acasa, fara Iulia. Am intrebat-o pe sora mea ramasa la bunici cu Iulia, daca se descurca fara ajutorul lui Aaa 🙂

Mi-a scris: “ Il cauta in camera si il tot striga Aaaa. Dimineata cand e in bucatarie se uita la usa de la dormitor strigand Aaaa, iar cand o duc in dormitor se uita in pat in stanga si in dreapat si tot zice Aaaa.  Cand ii spun ca nu mai e “A”, a plecat acasa …. scoate un sunte de mirare si e suparata 🙁 “.

Bunicul imi spune ca se uita la pozele baietilor afisate prin casa bunicilor si il striga Aaa!

Tare draguta!

Asa ca, vara aceasta s-a legat o prietenie pe viata, care cu siguranta se va suda si dezvolta si in anii urmatori!

Pe langa verisorii din oras considerati si cei mai buni prieteni, lista de cei mai buni prieteni s-a mai extins in aceasta vara cu inca o verisoara! E frumos sa cresti intr-o familie numeroasa! Multumesc pentru asta!