Sambata dimineata, discutie la micul dejun Andi, Stefi si Marc prietenul lui Stefi care a dormit la noi.
Andi: Azi nu mai vine cine trebuia sa vina la mine 🙁
Marc: La mine vine azi cine trebuie! (Cu referire la faptul cu el si Stefi isi continua distractia la Marc acasa).
Mama: Ce prieten bun esti Marc sa spui asta! As vrea sa am si eu un prieten asa ca tine!
Andi: Daca vrei sa ai un prieten ca Marc trebuie sa joci si tu jocurile lor electronice, de copii de 10 ani!
Stefi: Mama nu vrea sa-i fie Marc prieten, mama vrea un adult care sa fie cum sunt eu cu Marc. Dar oricum mama are prietene, dar adultii fac lucruri atat de plictisitoare: stau la masa si povestesc folosind cuvinte complicate, sau merg la Christmas Party!
————
Dupa micul dejun:
Andi: Vreau sa facem ceva impreuna.
Mama: Vreau sa strang putin prin casa si apoi facem ce vrei tu.
Andi: Cat dureaza?
Mama: Sambata trecuta cand m-ai intrebat la fel, ti-am zis ca dureaza 20 minute dar nu m-am incadrat. Cand trecusera cele 20 minute m-ai tot intrebat ”cat mai ai? cat mai ai?”… pana ne-am certat!
Andi: Bine, dureaza 30 minute! Pot sa te ajut si eu 8 minute? Nu vreau sa fiu copil rasfatat pentru care parintii fac totul.
Mama: Ce intelept esti!
Mama in gand: Se vede ca s-a apucat de atletism! Totul e contra cronometru! Sper sa nu-mi ceara estimari la sutimi de secunda!
————
Andi: Mama, esti suparata?
Mama: Da, sunt supartata pe tata ca mi-a spus unele lucruri care m-au durut 🙁
Andi: Si tu ai crezut ce ti-a zis?
Mama: Pai de ce sa nu cred…
Andi: E ca in corporatie cand ziceti de proiecte, lucruri neadevarate, doar ca aici e despre sentimente!
Mama: Tu cred ca ai fost corporatist intr-o alta viata!
