Mai întîi că nu toți copiii (de aceeași vîrstă) au aceeași durată a atenției cînd vine vorba de procesul de învățare. (Se pare că, la actuala generație, activitățile online, social media și jocurile electronice scad durata în care copiii pot fi atenți.) Dar putem considera maximele timpilor de concentrare ce rezultă din studii:
– 15-20 min între 6-8 ani
– 22-35 min între 9-12 ani
Nevoia copilului de pauză și nevoia corpului său de activitate fizică sînt mai puternice decît ambiția profesorului sau a părinților. Și o constatare cu care toți cercetătorii sînt de acord: timpul în care elevul poate să rămînă concentrat pe un subiect crește cu vîrsta. (o constatare banală, așa-i ?)
* * *
Dar în școala clasică românească, toți copiii sînt în ritmul profesorului. Spuneți voi dacă vi se pare logic ce e descris mai jos:
– La clasa întîi o oră durează 50 min, avînd apoi 10 min pauză.
– La clasa a-XII-a o oră durează 50 min, avînd apoi 10 min pauză.
Desigur, această oră (de curs) de 50 min are o dinamică: avem prezența, verificarea temelor (eventual corectarea lor), ascultatul (extemporalul), și după ce copilul e gata obosit, urmează predatul lecției noi (adica motivul pentru care părinții considera ca merge copilul la școală).
Procedura validă la toate virstele. (!!!?)
Articole pe aceeași temă:
